Al Pacino: Azi e ziua cea mare! Fie ne consolidăm ca şi echipă, fie ne prăbuşim. Pas cu pas, joc după joc până suntem terminaţi. Suntem în iad. Domnilor, credeţi-mă. Şi putem să rămânem aici. Să fim bătuţi măr sau putem să luptăm pentru a găsi drumul spre lumină. Putem să ieşim din iad. Câte un pas… Ştiţi, când îmbătrâneşti unele lucruri îţi sunt luate. Aşa e viaţa. Dar îţi dai seama de asta numai când începi să pierzi aceste lucruri. Veţi afla şi voi, viaţa e un joc al paşilor. Ca şi fotbalul. Pentru că în ambele jocuri, viaţă sau fotbal, linia dintre corect şi greşeală este atât de subţire. Adică o jumătate de pas prea devreme sau prea târziu şi nu prea-ţi iese, o jumătate de secundă prea încet sau prea repede şi nu prea ajungi s-o prinzi. Paşii de care avem nevoie sunt peste tot în jurul nostru. În orice pauză a jocului, în fiecare minut, în fiecare secundă. Şi în această echipă luptăm pentru fiecare centimetru. Rupem în bucăţi pe noi şi pe oricine din jurul nostru pentru acel centimetru în plus. Apucăm cu ghearele pentru acel centimetru. Pentru că ştim că toţi acei centimetri adunaţi vor face diferenţa între câştigător şi pierzător. Între a trăi şi a muri. Pot să vă spun că în orice luptă cel care este pregătit să moară va câştiga acel centimetru. Şi ştiu că dacă e să mai am viaţă în vreun fel este pentru că sunt dispus să lupt şi să mor pentru acel centimetru. Pentru că asta înseamnă a trăi.
-
Comentarii recente
Al Pacino: “Azi e ziua cea mare! Fie ne consolidăm ca şi echipă, fie ne prăbuşim”
16/01/2010 — savulescugabrielFSN – PD, FDSN- PSD
30/11/2009 — savulescugabrielFSN sa infiintat la 6 februarie 1990. In martie 1992 Frontul Salvarii Nationale a adoptat platforma “Viitorul Azi”, un program social-liberal. In urma acestui congres ramura Iliescu sa desprins de FSN, infiintand Frontul Democrat al Salvarii Nationale. Dupa alegeriile din 1992, FSN sa unificat cu Partidul Democrat, devenind FSN (PD). In 1993 FSN (PD) a aderat la Internationala Socialista. In paralel cu acest proces de relaunch politic, FDSN sa transformat in PDSR. In 2000 PD renunta definitiv la FSN si PSDR fuzioneaza cu Partidul Socialdemocrat din Romania devenind PSD. In acelasi an PSD devine full-member al Internationalei Socialiste. Datorita faptului ca Partidul Popular European si-a pierdut partenerul politic prin disparitia din parlament al PNTCD, iar socialistii erau majoritari in Parlamentul European, lobbyistii populari cautau cu disperare un partener politic in Romania. Trebuie reamintit toate posturile si implicit privilegiile si influenta politica se calibreaza pe tara-partid-numar de europarlamentari, lobbyistii populari au batut la usa PNL si au fost refuzati in mod politicos. In martie 2005 PD sa transferat peste noapte de la Internationala Socialista la Partidul Popular European, event unic in Uniunea Europeana. Este asemanator unui transfer inter-sezon intre Real Madrid la FC Barcelona. Si peste noapte totii activistii lui Olaf Palme si lui Willy Brandt au devenii fanii lui Charles De Gaulle si ai lui Konrad Adenauer. Numai ca aceasta piraterie functioneaza numai cand intr-adevar respiri politic la Dreapta.
Alfa si Omega 2009-14
25/11/2009 — savulescugabrielAlfa si Omega 2009-2014
A. Sinteza:
Crin Antonescu a obtinut cel mai bun scor electoral al Partidului National Liberal din istoria postdecembrista al unicului partid autentic de centru-dreapta din Romania.
B. Statistica electorala 2007-09
PNL a participat la cinci scrutinuri, obtinand urmatoarele rezultate:
1). Alegeri europarlamentare 2007
Procent: 13,44%, voturi valabile exprimate: 688.859
2). Alegeri locale 2008 – consilii judetene
Procent: 18,65%, voturi valabile exprimate: 1.457.270
3.1.) Alegeri parlamentare 2008 – Senat
Procent: 18,74%, voturi valabile exprimate: 1.291.029
3.2.) Alegeri parlamentare 2008 – Camera Deputatilor
Procent: 18,57%, voturi valabil exprimate: 1.279.063
4). Alegeri europarlamentare 2009
Procent: 14,52%, voturi valabil exprimate: 702.974
5). Alegeri prezidentiale 2009
Procent: 20,02%, voturi valabil exprimate: 1.943.992
C. Concluzii
PNL a obtinut in trei alegeri (locale, parlamentare si prezidentiale) scoruri istorice. Astfel PNL este receptat de electorat drept unicul partid autentic de centru-dreapta.
Crin Antonescu a obtinut 1.943.992 de voturi valabile exprimate, din punct de vedere statistic prezidentiabilul PNL a obtinut – cel mai bun scor electoral inregistrat de Partidul National Liberal – intr-un scrutin desfasurat in actualul sistem politic semi-prezidential.
Partidul National Liberal a fost infiintat in 1875 pentru a guverna si gestiona in mod responsabil Romania.
Coalitia Curcubeu PNL-PSD-PC-UDMR condusa de un premier independentKlaus Johannis va avea misiunea de a gestiona responsabil actuala criza politica si economica.
Viitoarele alegeri locale se vor desfasura in 30 de luni, mai precis in iunie 2012. PNL are misiunea de a se consolida organizatoric in scopul obtinerii unui target minim de 25%, devenind astfel factorul politic determinant pe plan local.
Viitoarele alegeri parlamentare se vor desfasura in 36 de luni, mai precis in noiembrie 2012. PNL ii revine misiunea de a se prezenta organizatoric in scopul obtinerii unui target minim de 30%, pentru a putea exploata capacitatea de coalitie la maxim. In acest mod PNL poate deveni arbitrul politic al sistemului parlamentar din Romania.
Viitoarele alegeri prezidentiale se vor desfasura in 60 de luni, mai precis in noiembrie 2014. Crin Antonescu a fost ales de 1.943.992 de romani. Acest potential politic trebuie valorificat, expus si aplicat in politici publice responsabile. Alaturi de aliatul politic natural, alaturi de Partidul National Taranesc Crestindemocrat PNTCD, Alianta Dreptei, Alianta PNL-PNTCD va trebui sa demareze procesul de organizare si calibrare doctrinara in scopul castigarii alegerilor prezidentiale din 2014.
Prin Noi Insine!
Surse informationale: alegeri.tv
8 noiembrie 1945, 11 noiembrie 1995, 15 noiembrie 1987
03/11/2009 — savulescugabriel8. noiembrie 1945, manifestaţie anticomunistă a tineretului PNŢ şi PNL, în Piaţa Palatului Regal, prilejuită de ziua onomastică a regelui Mihai I.
In 1945, de 8 Noiembrie – ziua Regelui Mihai, elevii, studenţii şi tinerii partidelor democratice – PNŢ şi PNL – s-au adunat deopotrivă în Piaţa Palatului Regal pentru a demonstra sprijinul pentru tânărul Rege, care intrase în Greva regală, refuzând să semneze decretele-legi ale Guvernului Petru Groza, controlat de sovietici. Am avut în decursul timpului onoarea de a sta de vorbă cu supravieţuitorii acelei manifestaţii, înăbuşită cu duritate de regimul pro-sovietic: bâte, gloanţe, metode minereşti. Pentru cei care doresc mai multe detalii, le pot afla de aici.
Manifestaţia de la 8 Noiembrie 1945 marchează începutul rezistenţei anticomuniste a poporului român. Guvernul Groza a trimis atunci camioane cu muncitori pentru o contra-manifestaţie. Au rezultat grave incidente, soldate cu morţi, răniţi, sute de arestaţi şi cu incendierea câtorva camioane (sună cunoscut?). După miting (în cursul căruia a apărut în balcon, împreună cu regina Elena, pentru a primi ovaţiile mulţimii), Regele Mihai a fost ”sfătuit” să plece la Sinaia, “pentru a se evita alte incidente”. În arhivele Siguranţei, preluate de Securitatea comunistă, Dosarul “Afacerea 8 noiembrie” (nr. 44608) are 68 de pagini de opis, mii de file şi menţionează 413 arestaţi. Printre cei reţinuţi de poliţie s-a numărat şi Corneliu Coposu, alături de lideri marcanţi ai tineretului PNL şi PNŢ.
Surse: http://www.radumunteanu.ro
–
La 8 noiembrie 1945, în Piaţa Palatului, a avut loc o mare manifestaţie naţională cu ocazia onomasticii Majestăţii Sale, o demonstraţie a iubirii de ţară, simbolizată de Regele Mihai.
S-a scandat, atunci, REGELE ŞI PATRIA! Ruşii invadaseră ţara.
Manifestaţia era organizată de PNŢ şi PNL – organizaţiile de tineret şi studenţi, şi s-au raliat o mulţime de oameni, indiferent de apartenenţa politică, într-o demonstraţie de spirit naţional.
Demonstraţia a fost reprimată în sânge de guvernul comunist care, în mod caracteristic, le-a atribuit agresiunea criminală, victimelor şi i-a victimizat pe asasini.
Atunci au fost arestaţi cei 1000 de studenţi cu a căror executare a fost şantajat Majestatea Sa Regele Mihai I ca să semneze actul de abdicare de la 30 decembrie 1947.
http://roxanaiordache.wordpress.com
–
Radu Campeanu: “Eram entuziasti si idealisti. As vrea sa se revina la acest soi de idealism, pentru ca lucrurile care se intampla in politica actuala se vad numai sub aspectul interesului”, a precizat fostul lider al studentilor liberali din Romania. Potrivit lui Radu Campeanu, aproximativ 1.200 de tineri s-au strans, pe 8 noiembrie 1945, la sediul PNL, de unde au pornit spre Palatul Regal. Studentii scandau “Libertate!” si “Jos guvernul Groza!”, iar soldatii, in loc sa fie impotriva lor, i-au aparat.
–
8 noiembrie 1945
In schimb, in ziua urmatoare, cu prilejul sarbatorii de Sf. Mihail, a avut loc la Bucuresti, in Piata Palatului Regal, o viguroasa manifestatie populara de solidarizare cu Regele Mihai si de condamnare a regimului comunist si, implicit, a dominatiei rusesti. “Manifestatia a fost impozanta si spontana pentru Rege”, consemneaza Motru, citand si comentariul de la Radio Londra. Ea s-a incheiat prin “tulburari mari”, intrucat “guvernul a trimis cu camioanele comunisti pentru a imprastia multimea. Apoi a intervenit armata” (subunitati cu militari “trecuti la comunism”). “Au fost morti si raniti”, un adevarat “macel”. (Izvoare de incredere precizeaza ca la manifestatia din ziua de 8 noiembrie 1945 au participat aproximativ 15.000 de oameni, iar interventia in forta din partea guvernului Groza s-a soldat cu 11 morti, 75 raniti si 300 de arestati – specifica o nota a editoarei lui Motru, Gabriela Dumitrescu, care face trimitere la cartea lui Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai l al Romaniei, Buc. 1991.)
Consemnand in jurnal manifestatia si represiunea de la 8 noiembrie, Motru isi striga totodata si propria revolta impotriva guvernarii comuniste inrobitoare: “Nu v-ati imbogatit indeajuns, domnilor comunisti, ce mai voiti de la noi? Cu un an in urma, casa partidului vostru nu avea ca fond de propaganda nici o suta de lei, iar astazi are sute de milioane, nu va este destul? Vreti si viata noastra?” (9 noiembrie).
Scrutarea faptelor il duce pe scriitor la concluzia ca “guvernul comunist de sub presedintia lui P. Groza, instalat de Vasinski, se gaseste inaintea unei miscari patriotice spontane. El va cauta sa o reprime, cu orice pret” (12 noiembrie). Fiind un instrument in slujba Moscovei, acest guvern nu va tolera substratul national si antirusesc al manifestatiei regaliste de la 8 noiembrie. Insemnarile din zilele urmatoare adauga precizari in acest sens.
O mentiune de la 13 noiembrie inregistreaza stirea, difuzata de un post de radio american, ca fruntasii national-taranisti si liberali sunt chemati inaintea Curtii Martiale, fiind acuzati drept instigatorii miscarii de la 8 noiembrie”. Asadar (comenteaza Motru), “intra din nou pe mana Tribunalului Poporului prietenii mei politici”… “Toate declaratiile lui Molotov ca va respecta suveranitatea statului roman au fost simple viclenii”.
La 27 noiembrie, scriitorul insereaza in jurnal informatia (indicand si sursa ei) ca “anglo-americanii indeamna populatia romaneasca la rezistenta. Dar pana cand rezistenta, si cu ce perspectiva de succes? Masurile de represiune contra celor care au manifestat de ziua Regelui la 8 noiembrie au fost salbatice. Acela care s-a distins in salbaticie pare sa fi fost un d. general Popescu de la politie. Contra studentilor mai ales masurile au fost extrem de salbatice”.
Surse: Radio Londra
–
11. noiembrie 1995, a decedat liderul PNTCD Corneliu Coposu, (n. 1914).
15. noiembrie 1987, La Braşov au avut loc manifestaţiile spontane ale muncitorilor de la uzinele “Roman” împotriva regimului ceauşist, manifestaţii la care s-a alăturat o mare parte din populaţia oraşului.
Crin Antonescu – candidatul nr. 1
28/10/2009 — savulescugabrielPrezidentiabilul PNL Crin Antonescu si primarul Sibiului Klaus Johannis, premierul desemnat al Partidului National Liberal au solutii la iesirea din criza economica. Solutia Antonescu-Johannis este scaderea taxelor si impozitelor. Vom aplica modelul cabinetului federal german Merkel-Westerwelle de reducere a fiscalitatii.
I. Soluţia Antonescu
Este singurul care poate readuce normalitatea, care poate reda românilor încrederea şi speranţa, care poate readuce bunul-simţ nu doar în politica românească, dar şi în societatea românească. Este cel ce poate reconstrui România pe ordine, morală şi valori autentice.
România este dusă spre colapsul moral, economic, social, politic de către Traian Băsescu.
E momentul reconstrucţiei României cu un ALTFEL de preşedinte, precum Crin Antonescu, cu un ALTFEL de guvern, precum acela condus de Klaus Johannis, cu un ALTFEL de proiect pentru România, capabil să garanteze românilor că îşi pot lua pensiile şi salariile, că nu vor ajunge şomeri, că vor avea parte de siguranţă când merg pe stradă, că vor avea acces la educaţie şi sănătate performante.
Ce îşi propune Crin Antonescu:
Taxe mai mici, premier independent (Johannis), sprijin şi pentru populaţie şi pentru firme în acelaşi timp, stoparea furtului din bani publici, toată printr-o schimbare radicală de optică economică, după un model de succes în Europa.
Soluţiile lui Crin Antonescu pentru criza economică
Vom aplica modelul german de reducere a taxelor şi impozitelor. Angela Merkel a anunţat reduceri fiscale de 24 de miliarde de euro, în favoarea gospodăriilor şi societăţilor comerciale. Italia şi Suedia au anunţat proiecte similare.
România este în încetare de plăţi, în vreme ce ţările din Europa ies una după alta din recesiune.
Numărul real al şomerilor a depăşit 1.000.000. Acesta este bilanţul celor 10 luni de guvernare Băsescu-Geoană.
Băsescu vorbeşte despre creşterea TVA, în timp ce soluţia noastră este reducerea semnificativă a taxelor, a impozitelor şi a birocraţiei.
Ieşirea din criză înseamnă sprijinirea întreprinderilor pentru că existenţa lor şi buna lor funcţionare înseamnă a păstra locurile de muncă si a produce o sursă de bani pentru plata împrumutului lui Băsescu.
Nici o ţară nu s-a dezvoltat prin impozite. Impozitele mari descurajează investiţiile. Reducerea impozitelor ajută creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.
Scăderea taxelor va stimula investiţiile şi va crea locuri de muncă, ceea ce înseamnă mai multe firme care contribuie la bugetul de stat, mai mulţi angajaţi care contribuie la bugetul de stat, mai puţini şomeri plătiţi de la stat.
Scăderea taxelor va scoate la suprafaţă o parte din economia subterană şi mai mulţi contribuabili vor alege să-şi plătească impozitele la stat, dacă nivelul acestora este reduse.
II. Crin Antonescu – candidatul nr. 1
Crin Antonescu a fost primul candidat care şi-a anunţat candidatura, primul care şi-a lansat programul politic şi propria viziune pentru România, primul care s-a înscris oficial în cursă (cu 1.600.000 de voturi) şi acum este primul pe buletinul de vot.
Pe 6 decembrie Crin Antonescu va fi din nou primul în opţiunile românilor şi va câştiga alegerile.
III. Familia liberală îl sprijină pe Crin Antonescu
Liberalii europeni şi-au declarat sprijinul ferm pentru Crin Antonescu.
Foştii şi actualii premieri liberali din Europa şi-au afirmat ieri la Burxelles susţinerea pentru preşedintele PNL, într-o întâlnire oficială la care a participat şi proaspătul vicecancelar al Germaniei, liberalul Guido Westerwelle.
IV. Prefraudarea referendum-ului
Salutăm demersul corect din punct de vedere legal, moral şi civic al organizaţiilor neguvernamentale, care au condamnat atitudinea preşedintelui şi au tras un semnal de alarmă asupra posibilităţii creării unui stat condus cu autoritarism, în care opinia celuilalt, şi mai ales a cetăţeanului, nu contează.
Atitudinea societăţii civile arată un pas către normalitate, dar şi dorinţa societăţii de a se îndrepta spre normalitate şi de a reaşeza România pe valori.
Referendumul, care este un „bun” al tuturor românilor, a fost confiscat de Băsescu şi a devenit afacerea privată a sa şi a PDL.
Băsescu a anulat dreptul la informare al cetăţenilor, aşa cum prevede legea. În mod normal, campania de informare este obligatorie, se face pe bani publici, de către guvern, nu de preşedinte în calitate de candidat, cu bani de la PDL.
În timp ce românii ar putea sa nu îşi mai primească pensiile şi salariile, în timp ce numărul şomerilor creşte alarmant, Băsescu îşi permite să arunce 61 de miliarde de lei vechi pentru un referendum pe care îl foloseşte ca instrument electoral.
Costurile totale ale referendumului totalizează salariile pe 2 ani ale celor 170 de parlamentari pe care vrea Băsescu să-i „restructureze”. Cu alte cuvinte, ce luăm cu o mână, dăm cu două mâini. Nu se face nici măcar o economie!
V. Criza politică şi guvernul Croitoru
Guvernul PDL – PSD, care a încheiat acordul cu Fondul Monetar, e responsabil de parcursul pe care l-a convenit cu Fondul Monetar, cu Banca Mondială, cu Comisia Europeană. PDL și PSD nu au fost capabile să se achite de obligațiile asumate în acordul ținut secret și până în ziua de azi.
Consensul politic este soluția care poate scoate România din această criză. Noi am propus încă de acum o lună o soluție guvernamentală. Am construit o majoritate care a făcut propuneri clare în acest sens.
PNL îl susţine ferm pe Klaus Johannis, care a demonstrat deja prin politicile sale publice aplicate în Sibiu că are experienţa, voinţa, rezultatele şi înţelepciunea necesare, care îl recomandă pentru postul de prim-ministru al României.
Soluţia la ieşirea rapidă din criză nu era desemnarea lui Croitoru şi formarea acestui guvern-marionetă, ci numirea lui Klaus Johannis care putea alcătui rapid un guvern de specialişti şi se bucură de sprijinul asumat al unei majorităţi de 65%.
„Guvernul” Croitoru nu are susţinerea majorităţii în Parlament. PNL nu va vota învestirea guvernului propus de Băsescu, împotriva voinţei celor care îi reprezintă pe români.
Mircea Geoana si Traiana Basescu se tem de o dezbatere directa, de aceea refuza o confruntare directa, publica si televizata cu prezidentiabilul Crin Antonescu.
In cazul in care Mircea Geoana ar ajunge presedinte, Romania ar fi condusa de Vanghelia si Hrebenciuc. Traian Basescu si Mircea Geoana sunt fatele aceluiasi sistem. Ambele partide PD-L si PSD sunt emanatiile FSN.
Prezidentiabilul PNL Crin Antonescu se bucura de o larga sustinere in plan intern, atat din partea Comietetului de sprijin, dar si in plan extern, din partea liberalilor europeni, care si-au anuntat sprijinul ferm pentru Crin Antonescu.
http://pnl.ro/ (Party)
http://www.crinantonescu.ro/ (Blog)
http://www.facebook.com/CrinAntonescuPresedinte (Facebook)
http://www.flickr.com/photos/crinantonescu (Flickr)
http://www.linkedin.com/in/crinantonescu (LinekdIn)
http://twitter.com/crinantonescu09 (Twitter)
http://www.crinantonescu.ro/Manifest.html (Election platform)
http://www.crinantonescu.ro/contribuie.html (Fundraising)
http://www.SprijinPentruCrin.ro (PoliticalActionComittee)
http://www.tnl.ro/ (Youth Organisation)
http://www.csl.ro/ (Liberal Students)
http://www.onfl.ro/ (Liberal Woman’s Council)
http://www.PNTCD-Cluj.ro/ (PoliticalAllianceComittee)
RomanianPrimaryColors – 27/10/09
21/10/2009 — savulescugabrielA. Cadrul politic
Prezidentiabil, presedinti, platforma politica
B. Actori politici
Pentru funcţia de preşedinte candidează:
- Traian Băsescu (PDL)
- Crin Antonescu (PNL)
- George Becali (PNG
- Kelemen Humor (UDMR)
- Corneliu Vadim Tudor (PRM)
- Mircea Geoană (Alianţa PSD-PC)
- Ovidiu Iane (PER)
- Remus Cernea (Partidul Verde)
- Constantin Rotaru (PAS)
- Gheorghe Manole (independent)
- Constantin Potârcă (independent)
- Sorin Oprescu (independent)
Traian Băsescu, actualul preşedinte în exerciţiu al României, şi-a depus oficial candidatura la prezidenţiale în 21 octombrie. PD-L a strâns 1.712. 950 de semnături de susţinere.
În aceeaşi zi, la 21 octombrie, şi-a depus oficial candidatura la Preşedinţie şi liderul PSD, Mircea Geoană. La Biroul Electoral Central, Geoană le-a mulţumit celor peste 2.536.506 de susţinători care au semnat pe listele depuse.
Crin Antonescu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, şi-a depus oficial candidatura la 15 octombrie. Numărul de semnături pe care le-a strâns liberalul a fost de 1.615.556.
Primarul General Capitalei, Sorin Oprescu, şi-a depus candidatura la BEC în ultima zi, având 400.215 semnături de susţinere.
Kelemen Hunor, reprezentantul UDMR, şi-a depus candidatura în aceeaşi zi, 20 octombrie, când, la Biroul Electoral Central, a depus o listă care cuprindea 284.000 de semnături.
George Becali, europarlamentar si preşedinte al PNG-CD şi-a depus oficial candidatura la 17 octombrie şi a venit la Biroul Electoral Central cu o listă care conţinea 256.646 de semnături.
Potrivit Legii, sistemul electoral folosit pentru alegerea Preşedintelui României este sistemul electoral majoritar, iar modul de scrutin este cel uninominal. Astfel, este ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi pe listele electorale. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin , între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
CrinAntonescu.ro
SorinOprescu.ro
PNG.ro
romare.ro
KelemenHunor.ro
MirceaGeoana.ro
Basescu.ro
Basescu impotriva tuturor
C. Campanie electorala
Politico.ro
InPolitics.ro
Alegeri.tv
Istoria Partidului National Liberal
17/10/2009 — savulescugabriel
PNL sa infiintat ca partid la 24 mai 1875.
Premergator institutionalizarii ca partid politic, miscarea liberala sa constituit in avantpremierea Revolutiei burgheze de la 1848.
In 1835 C.A. Rosetti infiinteaza la Paris “Cercul Democrat Roman”, organizatie liberala, care activa in cercurile revolutionare franceze.
In 1843 se infiinteaza la Bucuresti organizatia “Societatea Literara Fratia”, formatiune care cuprinde miscarea pasoptista din Tara Romaneasca.
La Paris activeaza in 1845 “Societatea Studentilor Romani”, asociatie in care activeaza studenti romani din Tara Romaneasca si Moldova.
In 1848 “Cercul Democrat Roman”, “Societatea Studentilor Romani” si “Societatea Literara Fratia” fuzioneaza intr-o singura formatiune denumita “Fratia”. Dupa esecul Revolutiei de la 1848, revolutionarii romani se regrupeaza la Paris.
In 1857 se introduce votul cenzitar. In parlamentele din Tara Romaneasca si Moldova se formeaza primele grupuri parlamentare liberale.
in 1861 se formeaza gruparea liberal-radicala condusa de C.A. Rosetti si I.C. Bratianu. In 1867 gruparea liberal-radicala Rosetti-Bratianu se institutionalizeaza drept formatiune politica intitulata: “Societatea Amicilor Constitutiunii”.
In 1863 grupurile parlamentare liberale din Moldova si Tara Romaneasca adopta prima platforma politica comuna.
In 1866 apare primul oficios liberal “Romanul”.
In ianuarie 1875 gruparile liberale se unfica intr-un singur partid: PNL.
Principalul concurent politic al PNL era Partidul Conservator.
Partid guvernamental in perioada: 1862-1871, 1876-1888, 1895-1899, 1901-1905, 1907-1910, 1914-1918, 1918-1919, 1922-1926, 1927-1928, 1933-1937, 1944-1945, 1991-1992, 1996-2000, 2004-2008.
PNL a fost dizolvat la 30 martie 1938 prin decretul regal al luI Carol II. Reactivat politic la 23. august 1944. PNL si-a incetat activitatea politica la sfarsitul anului 1947.
Presedinti PNL
Ion C. Bratianu 1875-83
C.A. Rosetti, Co-Presedinte 1875-1882
Ion C. Bratianu 1883-1891
Dumitru C. Bratianu 1891-1892
Dimitrie A. Sturdza 1892-1909
Ion I.C. Bratianu 1909-1927
Vintila I.C. Bratianu 1927-1930
I.G. Duca 1930-1933
Constantin I.C. Bratianu 1934-1947
Radu Campeanu 1990-1993
Mircea Ionescu-Quintus 1993-2001
Valeriu Stoica 2001-2002
Theodor Stolojan 2002-2004
Calin Popescu-Tariceanu 2004-2009
Crin Antonescu 2009 -
Disidente 1875-1918:
- Fractiunea Liberala si Independenta, intemeiata la 1869 de profesorul Nicolae Ionescu. FLI adera in 1881 la Partidul Liberalilor Sinceri.
- Partidul Liberalilor Moderati, fondat la 25 ianuarie 1878 de Mihail Kogalniceanu. Avand o influenta redusa adera 1884 in Partidul Liberalilor Sinceri.
- Partidul Liberalilor Sinceri, infiintat la 10 ianuarie 1880 de Gheorghe Vernescu. In martie 1884 se contopeste in Partidul Liberal-Conservator.
- Partidul Liberal-Conservator, infiintat la 17. martie 1884 de Lascar Catargiu si George Vernescu. Platforma politica de centru-dreapta. PLC a fuzionat prin absorbtie in martie 1892 in PNL.
- Partidul Liberal-Democrat, infiintat la 8 noiembrie 1885 de Dumitru C. Bratianu. La 24 martie 1890 fuzioneaza prin absorbtie in PNL.
Fuziuni 1875-1948:
In anul 1900 liderii Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romania, constituit in 1893, considera ca “Romania este o tara slab dezvoltata, cu un proletariat in formare, si incapabil sa-si asume un rol istoric propriu”, PSDMR a fuzionat prin absorbtie in PNL.
Partidul Taranesc din Basarabia, fondat la 23 august 1918. A fuzionat prin absorbtie la data de 20 ianuarie 1923 in PNL.
Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, fondat la 15.09.1919. PDUB a militat pentru integrarea Bucovinei in cadrul Romanie. A fuzionat prin absorbtie la data de 27 ianuarie 1923 in PNL.
Disidente 1918-1948:
- Partidul Muncii, infiintat la 1 mai 1917, drept fractiune de stanga din PNL. Si-a incetat activitatea in decembrie 1918.
- Partidul Liberal-Democrat. Infiintat la 12 noiembrie 1931 de Ioan Th. Florescu. A promovat social-liberalismul. Si-a incetat activitatea la 30 martie 1938.
- Partidul National Liberal – Gheorghe Bratianu. Infiintat la 15 iunie 1930 de Gheorghe Bratianu. Formatiune de centru-dreapta. La 10 ianuarie 1938 fuzioneaza prin absorbtie in PNL.
- Partidul National Liberal – Gheorghe Tatarascu. Infiintat la 15 decembrie 1944 de Gheorghe Tatarascu. Dupa excluderea din PNL in 1938 Gheorghe Tatarascu isi formeaza propria formatiune politica, promovand iesirea Romaniei din razboi si aproprierea Romaniei de URSS. La 26 mai 1944 gruparea Tatatescu realizeaza un acord de colaborare cu PCR. La 6 martie 1945 gruparea Tatarescu participa la guvernul Petru Groza. La 23 februarie 1946 Partidul Nationalist Democrat fuzioneaza prin absorbtie in PNL-Tatarascu. Tatarascu devine Ministru de Externe al Romaniei. Activitatea politica al gruparii Tatarascu este interzisa in mai 1948.
La 8 noiembrie 1944 se desfasoara manifestatia anti-comunista si anti-totalitara ale partidelor istorice: PNL si PNTCD. Manifestatie oprimata de catre fortele de ordine.
30 noiembrie 1946. PNL participa la alegerile parlamentare. Conform rezultatelor oficiale PNL obtine 3,7%. In urma masurilor represive ale guvernului Groza PNL si-a incetat activitatea politica in mai 1948.
Rezultate electorale 1919-1946:
Sistem electoral majoritar, bonus electoral pentru partidele care insumau procentul de 40%. Corpul electoral cuprindeau populatia masculina. Majoratul se obtinea la 21 de ani.
Parlamentare 11/1919: 18,13% (#3) MO% *
Parlamentare 05/1920: 2,44%% (#7) MO% *
Parlamentare 03/1922: 61,52% (#1) MO% *
Parlamentare 05/1926: 7,52% (#3) VVEO% **
Parlamentare 07/1927: 62,72% (#1) VVEO% **
Parlamentare 12/1928: 6,67% (#3) VVEO% **
Parlamentare 06/1931: 48,86% (#1) Alianta „Uniunea Nationala“ VVEO% **
Parlamentare 07/1932: 14,04% (#2) VVEO% **
Parlamentare 12/1933: 52,01% (#1) VVEO% **
Parlamentare 11/1937: 36,46% (#1) VVEO% **
Parlamentare 11/1946: 3,70% (#2) VVEO% ***
Index:
*MO% = Mandate obtinute
**VVEO% = Voturi valabil exprimate
***Parlamentare 11/1946, conform rezultatelor oficiale PNL a obtinut 3,70% din voturile valabil exprimate. Conform altor surse scorul obtinut de PNL era de 25%.
Concurentii electorali al PNL erau Partidul Poporului si Partidul National Taranist.
Cronica 1989 – prezent
La 22 decembrie 1989 sa infiintat “Comitetul provizoriu de inițiativă pentru reînființarea PNL” din care au facut parte: Ioan Beșe, Nicu Enescu, Mircea Ionescu Quintus, Dan Lăzărescu, Gheorghe Mincă, Sanda Tătărescu, Mircea Vaida și Cristian Zăinescu.
TMB a oficializat reaparitia PNL la 15 ianuarie 1990. Astfel Secretar-General a fost desemnat:Radu Campeanu. Printre membrii fondatori au mai figurat: Ioana Bratianu, Sanda Tatarascu, Virgil Manescu, Barbu Negoescu, Serban Orascu, Radu Valsarascu, Dinu Zamfirescu.
PNL a facut parte din CPUN unde avea trei reprezentanti: Radu Campeanu, Ionel V. Sandulescu, Dan Amadeo Lazarescu.
Conducerea partidului a fost aleasa in cadrul “Conferintei Nationale” (primul congres al partidului) desfasurata intre 31 martie si1 aprilie 1990 unde de adopta Statutul, Programul si se aleg organele de conducere: Radu Campeanu – Presedinte, Prim-Vicepresedinte Ionel V. Sandulescu, Vicepresedinti: Ioan Beșe, Nicu Enescu, Mircea Ionescu Quintus, Dan Lăzărescu, Gheorghe Mincă, Sanda Tătărescu, Mircea Vaida și Cristian Zăinescu. Profesorul Sorin Bottez, Nae Bedros, Gelu Netea și Iorgu Vântu au fost alesi secretari-executivi.
Alegeri parlamentare 1990: 6,41% Camera Deputatilor, 7,06% Senat. (#3)
Alegeri prezidentiale 1990: Radu Campeanu, 10,64% (#2)
La 12 iulie 1990 se formeaza gruparea Aripa Tinara: Dinu Patriciu, Calin Popescu-Tariceanu, Andrei Chiliman, Radu Cojocaru, Radu Boroianu, Gelu Nate, Viorel Catarama, Horia Mircea Rusu. Fractiune care urmeaza sa formeze la 23 iulie 1990 PNL-AT. In conducerea PNL-AT au mai facut parte deputatului Mihai Carp, membru în Comitetul Director, și din mai 1991 președintele de onoare al PNL-AT, regretatul deputat Rene Radu Policrat.
In octombrie 1990 PNL a absorbit Partidul Socialist Liberal, condus de avocatul Niculae Cerveni, care a devenit vice-presedintele PNL.
La 15 decembrie 1990 PNL a participat alaturi de PNTCD, PAC, PER, MER, PSDR si UDMR la constituirea Conventiei Nationale pentru Instaurarea Democratiei CNID, alianta politica transforamta la 26 noiembrie 1991 in Conventia Democratica din Romania CDR.
Din 16 octombrie 1991 PNL a detinut in guvernul Stolojan portofoliile Justitie (Mircea Ionescu-Quintus), Economie si Finante (George Danielescu), Administratie Publica Locala (Mircea Vaida), Emil Tocaci (
Ministerul Învățământului și Științei) si 7 secretariate de stat.
PNL participa in februarie 1992 la alegerile locale, obtinand 3,43% din mandatele obtinute pe listele CDR (24,30%). Muncipiul Bucuresti este condus de liberalul Crin Halaicu.
La 11 aprilie PNL 1992 paraseste CDR. Un grup disident condus de Niculae Cerveni infiinteaza PNL-Conventia Democrata.
La 7 iulie 1992 Delegatia Permanenta a PNL confirma participarea in alegerile parlamentare prin forte proprii. Slogan electoral: “Prin Noi Insine”. Fostul Suveran al Romaniei, Mihai I. este propus drept candidat prezidential al PNL. Propunerea este refuzata de catre fostul suveran.
Alegeri parlamentare 1992. PNL obtine 2,63% pentru Camera Deputatilor, 2,67% la Senat . Esecul a determinat formarea in cadrul partidului a Grupului de Reforma Morala si Politica a PNL, fractiune condusa de avocatul Valeriu Stoica. Conducerea PNL hotareste excluderea GRMP.
Congresul PNL de la Brasov din 26-28 februarie 1993 adopta comasarea cu Noul Partid Liberal si alege o noua conducere. Mircea Ionescu Quintus este ales Presedinte PNL. Vice-Presedinti: Radu Campeanu, Viorel Catarama.
La 5 februarie 1994 gruparea Campeanu isi revendica conducerea PNL organizand un congres la Bucuresti. Congresul este declarat nestatutar si astfel Radu Campeanu paraseste PNL, constituind la 9 mai 1995 un nou partid: PNL-Campeanu.
Anul 1998 este marcat de doi pasi importanti ai unificarii liberale. La 28 februarie 1998 Consiliul National adopta fuziunea prin absorbtie cu Partidul Aliantei Civice, ratificata la Congresul Extraordinar din 28 martie 1998. Consiuliul National din 4 iulie 1998 adopta fuziunea prin absorbtie cu Partidul Liberal, hotarare ramasa definitiva prin Decizia TMB din 7 septembrie 1998.
PNL hotareste schimbarea raportului de forte in CDR si participarea pe liste proprii la alegerile locale din anul 2000.
La 3 martie 1999 PNL a fost admis cu drepturi depline in Internationala Liberala, unde avea din 1997 statutul de observator.
In decembrie 1999 Mircea Ionescu-Quintus devine presedintele Senatului. Astfel PNL detine functia a doua in ierarhia constitutionala a Romaniei.
La alegerile locale din iunie 2000 PNL obtine 10%.
PNL negociaza cu Alianta pentru Romania formarea unei structuri politice comune, la care sa adere fostul premier Theodor Stolojan. Din aceste motive Nicolae Manolescu demisioneaza din PNL.
La 7 august 2000 Theodor Stolojan isi anunta inscrierea in PNL. Negocierile cu ApR esuaza.
Congresul Extraordinar al PNL din 18 august 2000 confirma candidatura lui Theodor Stolojan la presedentie. Dan Amadeo Larazescu, Decebal Traian Remes, Vicentiu Gavanescu, Sorin Botez, Ioana Bratianu parasesc PNL si sprijina candidatura lui Mugur Isarescu la presedentie.
La legislativele din 2000 PNL obtine la Camera Deputatilor 6,89% si 7,48% la Senat. Candidatul PNL la Presedentie Theodor Stolojan obtine 11,78% clasandu-se al treilea.
La 17 ianuarie 2002 PNL a fuzionat prin absorbtie cu Alianta pentru Romania, Theodor Melescanu devine Vicepresedinte al PNL.
La 17 februarie 2003 PNL se reinregistreaza la Tribunal. PNL este condus de Theodor Stolojan si numara 120.115 de membri.
La 13 mai 2003 Uniunea Fortelor de Dreapta fuzioneaza prin absorbtie in PNL.
La 28 septembrie 2003 PNL formeaza cu Partidul Democrat PD, alianta electorala “Dreptate si Adevar”. Presedintele PNL Theodor Stolojan este desemnat candidat prezidential al Aliantei DA. Presedintele PD Traian Basescu este desemnat co-presedinte al Aliantei DA.
In octombrie 2003 PNL-Campeanu fuzioneaza prin absorbtie in PNL.
In alegerile locale din iunie 2004 PNL participa pe liste proprii, cu exceptia circumscriptiilor Cluj si Bucuresti. PNL obtine 17,58%.
Octombrie 2004: Theodor Stolojan se retrage atat din conducerea PNL, cat si din cursa prezidentiala. Traian Basescu devine astfel candidatul prezidential al Aliantei DA. Calin Popescu Tariceanu este desemnat co-presedinte al Aliantei DA, si presedinte-interimar al PNL.
La scrutinul legislativ din 2004 PNL obtine 17,99% din mandatele Aliantei DA (31,33%). Calin Popescu Tariceanu este desemnat Prim-Ministru al Romaniei. Cabinetul Tariceanu este compus de PNL, PD, PUR si UDMR.
4 februarie 2005: Calin Popescu-Tariceanu este ales Presedinte al PNL.
2006: In interiorul PNL se formeaza “Platforma Stoica-Stolojan” care promoveaza fuziunea PNL si PD si formarea unui partid prezidential. Gruparea disidenta paraseste PNL si formeaza in ianuarie 2007 Partidul Liberal-Democrat PLD.
Pe 12-13 ianuarie 2007 are loc un nou congres al PNL, in cadrul caruia Calin Popescu-Tariceanu este reconfirmat in functie.
In martie 2007 PD si PC (fost PUR) parasesc cabinetul Tariceanu. Bogdan Olteanu este ales presedinte al Camerei Deputatilor.
La alegerile europene din noiembrie 2007 PNL obtine 13,49%.
Aprilie 2008: Partidul Alianta Populara AP fuzioneaza prin comasare in PNL.
Iunie 2008 alegeri locale: PNL obtine 18,65%.
Septembrie 2008: Forta Democrata FD condusa de Petre Roman fuzioneaza prin comasare in PNL.
Noiembrie 2008: La alegerile legislative PNL obtine 18,57%.
21-22 martie 2009: in cadrul unui Congres Extraordinar al PNL, Crin Antonescu este ales Presedinte al PNL. Ludovic Orban devine Prim-Vicepresedinte al PNL.
9 mai 2009: Crin Antonescu este desemnat candidat prezidential al Partidului National Liberal.
La alegerile europene din 7 iunie 2009 PNL obtine 14,52%.
Rezultate electorale: Locale 2000: 9,58%, Parlamentare: 4,07%, Prezidentiale – Theodor Melescanu: 1,91%.
